Temele abordate în cadrul conferinţei:
I. Situaţia proiectelor europene derulate de Consiliul Judeţean Dâmboviţa – invitat Liviu Muşat, director ADR Sud Muntenia;
II. Raport Curtea de Conturi;
III. Lucrări drumuri;
IV.Spitalul Judeţean
V.Întrebările jurnaliştilor;
I.Situaţia proiectelor europene derulate de Consiliul Judeţean Dâmboviţa – invitat Liviu Muşat, director ADR Sud Muntenia;
Domnul Adrian Ţuţuianu, preşedinte CJD: „Vă spun, mai înainte de toate, Bună ziua, am convocat conferinţă de presă la ora convenită cu colegii care ne-au însoţit ieri, adică 10,00. Vă propun să facem conferinţa de presă în două părţi: partea întâi va fi o parte mai tehnică, legată de proiectele europene aflate în curs de derulare în judeţul Dâmboviţa, este motivul pentru care l-am invitat la conferinţa noastră de presă pe dl. Liviu Muşat – Directorul ADR Sud Muntenia, o să vă rog să puneţi şi întrebări după expunerea dânsului şi în partea a doua a conferinţei de presă, o să rămânem noi, cei de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa să vă prezentăm anumite puncte de vedere şi să avem şi anumite reacţii faţă de afirmaţii pe care le face fosta conducere a Consiliului Judeţean Dâmboviţa, şi nu dorim să-l amestecăm pe dl. Liviu Muşat care a fost întotdeauna echidistant şi echilibrat în subiectele acestea, în discuţiile care au şi o anumită încărcătură care evident care este de natură politică. De aceea facem această etapizare a conferinţei de presă. Vreau să ştiţi că dl. Liviu Muşat a fost şi este un om care a sprijinit şi sprijină derularea proiectelor din judeţul Dâmboviţa, avem o colaborare foarte bună, este alături de noi, ştie că ne confruntăm cu probleme deosebite şi pe cât a putut ne-a ajutat şi de asemenea vreau să ştiţi că în cursul zilei de astăzi, dânsul are programate mai multe întâlniri cu primarii din unităţile administrativ teritoriale importante din municipiul Târgovişte şi din municipiul Moreni, oraşele din judeţ, pe tema derulării proiectelor europene pe care le au aceste autorităţi administrativ teritoriale şi pentru a discuta şi aspecte de viitor. De asemenea vor fi şi alte activităţi în judeţ cu participarea ADR Sud Muntenia. Domnule Director, bine aţi venit şi vă rog să treceţi la treabă”.
Domnul Liviu Muşat – director ADR Sud Muntenia: „Mulţumesc domnule preşedinte, sărut-mâna, bună ziua. Având în vedere că este prima conferinţă de presă la care particip alături de noul executiv al Consiliul judeţean vreau să-i felicit şi eu pentru rezultatul obţinut şi să le urez succes şi dacă nu sunt chiar atât de speriaţi de ceea ce va urmă, să le spun şi eu, că din punctul nostru de vedere, urmează o perioadă foarte încărcată, să nu spun foarte dificilă din punct de vedere al implementării proiectelor din Programul Operaţional Regional. Într-adevăr şi perioada anterioară a fost foarte importantă, a fost de maximă angajare, numai că ceea ce urmează în perioada care vine, este după părerea mea, mult mai angajant, mult mai consumatori de resurse. Mă refer şi la resurse financiare,mă refer şi la resurse de altă natură, tocmai pentru acest lucru executivului Consiliului judeţean, angajaţilor din Consiliul judeţean şi din toate autorităţile administrativ teritoriale din judeţul Dâmboviţa le urez succes deplin. În ceea ce priveşte activitatea noastră sunt trei domenii pe care ne-o desfăşurăm, pe de o parte implementarea Programul Operaţional Regional, apoi este vorba de pregătirea următorului interval de programare 2014-2020 şi nu în ultimul rând un domeniu relativ nou în care ne desfăşurăm activitatea, respectiv formarea de specialişti, suntem acreditaţi de formare profesională, chiar la începutul lunii viitoare caravana noastră se va opri în judeţul Dâmboviţa şi vom organiza cursul pentru 28 de specialişti în achiziţii publice din administraţia locală dâmboviţeană. Tratăm cu mare responsabilitate această mai nouă latură a activităţii noastre, de ce? Fiindcă ea sperăm să stea la baza unor proiecte din ce în ce mai bine făcute din punct de vedere al respectării achiziţiilor publice, având în vedere că ea este o cerinţă din ce în ce mai solicitantă atât de la Bucureşti dar şi de la, trebuie să recunoaştem, şi de la Bruxelles. Începând cu 4 octombrie a.c., 28 de specialişti din administraţia locală judeţeană, vor participa la acest curs, cursurile sunt susţinute sau sunt suportate în totalitate bugetul regiunii, bugetul ADR Sud Muntenia, este un mic sprijin pe care încercăm să-l aducem administraţiei din regiune în această perioadă atât de încărcată. Ce-a de a două, o să încep în ordine inversă a impactului, a ponderii în activitatea noastră, ce-a de a două latură a activităţii aşa cum am spus se îndreaptă către realizarea documentelor de programare planului de dezvoltare a regiunii pentru perioada 2014-2020, chiar şeful serviciului din cadrul agenţiei răspunzător de acest document este unul dintre angajaţii din Târgovişte, este vorba de colega noastră doamna Gilda Niculescu şi până la sfârşitul lunii va trebui furnizăm analiza economico-socială ca una dintre cele mai importante părţi ale planului de dezvoltare. Vom încerca alături de cei peste 300 parteneri din regiunea noastră, şi când spun parteneri mă refer atât la administraţie locală, la mediul academic, la mediul economic, la alte instituţii implicate în viaţa din regiunea noastră, să scoatem exact acele nevoi pe care regiunea le resimte de la cel mai mic nivel către cel mai înalt, respectiv nivelul regional, astfel încât planul de dezvoltare să corespundă, să fie în consens cu aşteptările acestora, adică a actorilor importanţi din regiune. Sperăm că cele şapte studii pe care le avem în derulare, studii referitoare la diferite domenii precum transporturi, dezvoltarea mediului de afaceri, protecţia mediului şi dezvoltare rurală, studiul asupra problematicii Dunării, toate aceste studii sunt vreo 7 , să ne ajute în creionarea, în realizarea unei analize economico-sociale cât mai fidelă, cu nevoile regiunii şi să stea la baza, aşa cum am spus al planului de dezvoltare. Bineînţeles că sperăm ca un număr cât mai mare din priorităţile planului de dezvoltare să le putem finanţa prin ceea ce va fi programul operaţional regional şi celelalte programe operaţionale începând cu anul 2014. Activitatea este în toi, deja suntem printre cele mai avansate regiuni vizavi de modul cum am constituit grupurile, cum am demarat această activitate, nu este uşor să lucrezi cu atâtea sute, cu atâţia zeci de parteneri ai fiecărui judeţ, dar având în vedere că avem o experienţă anterioară sperăm că acest lucru să-ţi atingă rezultatele pe care scontăm. Iată că am ajuns şi la ultima parte a activităţii noastre, respectiv implementarea programului operaţional regional, în regiunea noastră, după cum sunteţi, sunt convins, la curent cu ultimele evoluţii din tot ceea ce înseamnă această problematică absorbţiei fondurilor europene. Aţi sesizat că la nivelul Comisiei Europene a intervenit o rigoare din ce în ce mai mare vizavi de modul cum sunt cheltuiţi aceşti bani. O serie de programe sunt în situaţii relativ dificile faţă de viitorul lor şi sperăm ca programul operaţional regional să fie unul dintre cele ocolite de eventuale măsuri restrictive, măsuri negative de la nivelul Comisiei Europene. Pentru aceasta încercăm să fim şi mai vigilenţi faţă de ceea ce se întâmplă în derularea acestora, să-i conştientizăm din ce în ce mai mult atât pe beneficiari cât şi pentru cei care sunt, să spun aşa, beneficiarii fondurilor, firmele care lucrează în diferite contracte, că de modul cum îşi îndeplinesc obligaţiile va depinde viitorul acestui program. Suntem într-o perioadă de analiză a tuturor contractelor în desfăşurare la nivelul regiunii astfel încât să avem cât mai puţine surprize la , nu o eventuală, certă misiune de audit, atât de la nivel naţional cât şi de la nivelul Comisiei Europene şi tocmai de aceea în această perioadă analizăm cu reprezentanţii administraţiei locale pentru principalul program operaţional regional proiectele aflate în derulare. Poposind în această perioadă în judeţul Dâmboviţa sunt nu numai aspecte de natură să ne facă optimişti dar şi aspecte care ne determină să avem mai multă responsabilitate după părerea mea vizavi de implicarea în derularea acestor proiecte. Sunt o serie de proiecte întârziate în momentul de faţă la nivelul administraţiei locale, în special, cum era de aşteptat având volumul mare de proiecte în derulare,mă refer la proiectele din municipiul Târgovişte, dar împreună cu toţi cei responsabili sperăm ca aceste aspecte să fie depăşite. Bineînţeles că nu putem aştepta foarte mult revirimentul acestor proiecte, fiindcă se pune problema ca banii pe care-i mai avem să putem să-i cheltuim în timp util, până la sfârşitul lunii iulie 2015. Contractări putem face până la sfârşitul lui 2013 şi cheltuieli efective până în iulie 2015. De aceea până la sfârşitul anului vor fi luate măsuri, sperăm noi cât mai puţine dure în programul operaţional regional, mergând până la rezilierea unor contracte de finanţare acolo unde lucrurile nu sunt desţelenite, acolo unde lucrurile nu s-au înscris pe oarecare logică de progres. În ceea ce priveşte contractele în derulare de la Consiliul judeţean ele sunt într-o fază, sunt în grafic, proiectul de la drumul sudului este în ultimele etape de decontări. Mai sunt lucrări de făcut la Spitalul judeţean, la Palatul Potlogi, Palatul Brâncovenesc care este în termen, şi sperăm ca, eu ştiu, aspectele mai puţin plăcute cele referitoare la corecţiile acordate proiectelor să fie rezolvate într-un fel, ori în instanţă, ori din păcate, suportate de la bugetul judeţean, dar care să nu împiedice derularea sau finalizarea acestor proiecte. Ca noutate, în axa 2, axa de transport, am identificat un cuantum de bani disponibili veniţi din două surse, pe de o parte economiile din achiziţiile făcute până acum, dar şi această, iată zonă de corecţii, astfel încât din calculele noastre putem finanţa încă 4 proiecte din lista de rezervă, iar din aceste 4 proiecte , unul este în Dâmboviţa, este un drum la care ştiu că dvs.ca dâmboviţeni ţineţi sau în care vă puneţi o serie de speranţe vizavi de revigorarea activităţii în zonă de nord a judeţului, este vorba de drumul DJ 710-715-712A, Subcarpatica, proiect în valoare de 113 mil.lei din care 92.500 mii lei sumă nerambursabilă. Sperăm ca prin adresa transmisă la minister în data de 4 septembrie, să demarăm procedura de verificare a proiectului tehnic şi de contractarea acestui drum. Este un proiect important şi sperăm să putem să-l contractăm într-un timp care să ne permită finalizarea lui până în iulie 2015. În mare acestea sunt datele pe care doream să le vi le aduc la cunoştinţă, rămân la dispoziţia dvs. cu întrebări concrete, dacă aveţi, referitoare la desfăşurarea programului în regiune, şi bineînţeles în judeţul Dâmboviţa. Mulţumesc”.
Domnul Adrian Ţuţuianu, preşedinte CJD:”Sa fiu eu mai clar. Dl. Director spune aşa, domnule Ţuţuianu, ai corecţiile de 400 mld. lei la momentul acesta ele se duc în general până la 600, fiindcă eu am făcut un calcul estimativ pe valoarea tuturor proiectelor aflate în derulare la Consiliul judeţean. Iar mai departe eu voi decide dacă sunt persoane responsabile şi voi stabili şi vinovaţii, după ce plătesc de la UAT. Asta e o chestiune extrem de delicată pentru că eu cred, sigur că fac o afirmaţie, o fac în nume personal, că dincolo de aspectele care ţin de legislaţie, de neconcordanţă între norma internă şi norma europeană sunt şi greşeli efective ale funcţionarilor care s-au ocupat de achiziţii publice. Unele sunt repetate, adică dacă ţi s-a spus odată cu nu trebuie să pui nişte condiţii, evident că nu le mai pui a doua oară, a cincea oară , a şaptea oară în caietele de sarcini. Asta e o problemă pe care eu ama discuta-o şi eu o discut zilele astea şi cu dl. Badea Leonardo şi este o explicaţie a deciziei pe care am luat-o de a înlocui de cel care se ocupa de achiziţii publice în Consiliul Judeţean. Ca să mai exact, am intrat şi eu un pic în subiect. Deci dacă odată ai luat corecţii, ai luat a doua oară, a treia oară când pui aceeaşi condiţie în caietul de sarcini deja eşti neserios sau ai un interes”.
Domnul Leonardo Badea, vicepreşedinte CJD: „Bună ziua! Vă mulţumesc că participaţi la conferinţa de presă organizată de Consiliul Judeţean Dâmboviţa. O să tratez două subiecte aflate pe ordinea de zi ca şi prioritate în ceea ce priveşte obiectivul pe care noi îl avem de realizat şi anume buna gestionare a banului public şi buna gestionare a banului la nivelul Consiliului judeţean. Primul subiect va fi legat de corecţia financiară care a fost aplicată la Proiectul Lucrări de modernizare a infrastructurii la S.C. Moreni Parc Industrial SA, beneficiar Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Vizavi de controlul Curţii de Conturi voi prezenta succint, punctual care au fost observaţiile pe care Curtea de Conturi ni le-a făcut prin actul de control şi ce măsuri ne-a cerut ca să aplicăm şi ceea ce noi facem în acest moment. În primul rând aş dori să fac o scurtă introducere la primul subiect şi mă refer la corecţiile acordate pentru proiectul mai sus amintit. Ca un prim punct de vedere aş vrea să spun că la acest moment apar tot mai multe corecţii în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene pentru că din punct de vedere organizatoric nu a existat un organism de semnalizare din partea UE şi atunci UAT trebuia să-şi fabrice proprii anticorpi, adică trebuia să aibă specialişti foarte buni care să realizeze această documentaţie şi care să stabilească bunele practici în domeniul folosirii fondurilor europene. Ţinând cont că este un moment în care are loc o creaţie de bună practică, putem spune că la nivelul UAT Consiliul Judeţean Dâmboviţa a ratat acest moment. Sigur, dl. Liviu Muşat ne-a informat că se face o culegere sau se tipăreşte o carte în care să prevadă ceea ce nu trebuie făcut. Pornind de la ideea că ceea ce nu trebuie făcut, putem ajunge la ideea care ar fi bunele practici, ceea ce trebuia făcut. Şi sunt de părere că trebuie să urmărim şi proiectele de succes, cum au făcut sau cum s-au dezvoltat cei care au reuşit să nu ia corecţii. Aici vorbim de un profesionist, un profesionist bun trebuie să ştie că dincolo de regulile existente în legislaţia proprie sau de propriile obişnuinţe în a interpreta fenomenele există o legislaţie europeana pe care trebuie să o cunoşti, există o serie de norme europene şi o normă principală este cea a prudenţei pe care trebuie să o ai în calcul în exercitarea atribuţiilor publice. În acest sens noi la Consiliul judeţean am cerut de la momentul în care am venit, tocmai pornind de la această normă a prudenţei, ca licitaţiile publice, să se elimine din licitaţiile publice orice formulare care ar îngrădi dreptul la liberă concurenţă şi acces la proiectele finanţate din bani publici. Trecând la situaţia de faţă în acest moment, acest proiect are o corecţie motivată din cauza faptului că a existat o prevedere considerată restrictivă şi vă citez prevederea, vă citez din actul remis Consiliului judeţean: ofertantul trebuia să facă dovada existenţei resurselor umane minim necesare îndeplinirii în bune condiţii a contractului (personal de specialitate care avea rol esenţial în îndeplinirea contractului). Şi vă citez condiţia care a fost considerată restrictivă : manager de proiect cu experienţă de lucrări similare cu cele pentru care se ofertează şi finanţate din fonduri europene. Această condiţie,finanţate din fonduri europene a fost considerată restrictivă, fiindcă conform notei de control a redus participarea operatorilor economici care au realizat lucrări de natură şi complexitatea celei ce se atribuie prin, sau s-a atribuit prin prezenta procedură şi care nu au fost realizate din fonduri europene, adică au fost realizate din fondul de la bugetul de stat sau din alte fonduri. Altfel spus, această formulare finanţată din fonduri europene a dus la apariţia unei condiţii restrictive care în opinia verificatorului, auditorului a îngrădit dreptul de a participa la această licitaţie. Sigur, echipa de verificare a urmărit ca să prezinte faptul că experienţa unui manager de proiect trebuie să fie determinată mai degrabă de abilităţile personale, de competenţă şi nu în ultimul rând de experienţă individuală a fiecăruia, dar nu într-un anumit domeniu, poate să fie experienţă similară. Nu poţi să restrângi şi să spui că nu are abilitate doar că a folosit un anumit tip de fonduri şi nu alt tip de fonduri care s-a specificat în acest contract. Din păcate pentru noi s-a stabilit această corecţie de 25% din valoarea contractului, având în vedere că deşi a fost depusă o singură ofertă şi anume a celui declarat câştigător, în urma controlului autoritatea nu a identificat intenţia autorităţii contractate de ai exclude în mod deliberat anumiţi ofertanţi şi nu a aplicat o corecţie iniţială care se dorea a fi de 100%, şi a mers pe o corecţie de 25%. Ce înseamnă acest lucru în bani? Acest lucru în bani înseamnă că valoarea corecţiei financiare, reprezentând doar 20%, deoarece 5% a fost stabilită şi aplicată înainte din valoarea sumelor decontate la nivelul autorităţii de implementare, la nivelul ADR, şi atunci rămâne diferenţa de 20% ce trebuie după ce proiectul a fost finalizat. 20% având o valoare de 7.574.022,83 lei, adică peste 75 mld. lei, iar din această sumă dacă aplicăm procentul corecţiei la suma totală corespunzătoare fondurilor nerambursabile plătite, adică 50% din fondurile eligibile şi scăzând şi TVA şi aplicând o formulă matematică ajungem la suma pe care trebuie să o plătească consiliul judeţean de 35 mld. lei vechi,din valoarea corecţiei stabilită. Sigur această sumă, s-a stabilit ca această creanţă bugetară intră în sarcina debitorului care este UAT judeţul Dâmboviţa şi care datorează această sumă , repet de 3.500.300,37 lei ca şi contribuţie la fondurile UE decontate de la UE, ca şi contribuţie publică naţională şi ca şi TVA aferent bugetului public naţional. Există şi un termen de plată şi aceasta este un titlu de creanţă cu executare, în 30 de zile de la data comunicării. Acesta este punctul de vedere al autorităţii de control şi bineînţeles că împotriva acestui titlu se pot formula contestaţii care trebuie depuse la MDRT. Este o situaţie destul de grea pentru bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi vine în plus faţă de situaţia deja existentă,fiind un aşa gol de trezorerie publică în efectuarea plăţilor deoarece resursele actuale sunt blocate în acest moment pe plăţi pe acte constatatoare de corecţii sau de reţineri financiare. Aici mă refer la arierate sumele care au fost imputate ca fiind obligate să fie plătite pentru ordonanţa lui Mihai Răzvan Ungureanu, 80 mld. pe care noi trebuie să-i dăm înapoi, aceste corecţii care sunt titluri executorii, noi vom merge în instanţă, totuşi ele există şi revin ca o presiune pe bugetul Consiliului judeţean, şi bineînţeles ca necesitatea de a încheia proiectele europene în derulare, acolo unde avem fonduri de decontare, deci trebuie mai întâi să decontăm noi banii ca să obţinem banii înapoi şi de problema mare existentă la acest nivel, în acest moment în România, cu finanţarea UAT prin credite, fiindcă la nivelul Consiliul Judeţean Dâmboviţa, încercăm obţinerea unui credit, la licitaţia de obţinere a creditului nu s-a prezentat nimeni, tocmai pentru că UAT Dâmboviţa are o situaţie destul de complicată din punct de vedere financiar. Avem nevoie de resurse financiare şi sunt convins că ieşim din această situaţie ca nişte buni gestionari ce trebuie să fim. Dar pentru acest lucru trebuie să creăm un plan financiar pe care-l avem, dar trebuie să găsim acea resursă ca să-i dăm drumul, fie că o vom lua din surse guvernamentale. Este important, s-au făcut economii importante la Consiliul judeţean în ultima perioadă şi s-a reuşit şi plata unor datorii în jur de 100 mld.lei, poate chiar puţin mai mult, şi continuăm în acelaşi stil dar nu ştiu cât vom putea rezista unor presiuni financiare care revin de acest gen.
II. Raport Curtea de Conturi;
Domnul Leonardo Badea, vicepreşedinte CJD: Aş dori să trec la cel de-al doilea subiect şi m-aş referi aici la controlul Curţii de Conturi. Controlul Curţii de Conturi a stabilit o serie de lucruri pe care ni le-au constatat prin decizia de control, o decizie prin care s-a controlat legalitatea operaţiunilor economico-financiare, pe perioada 1.01.2012 – 31.05.2012. Aş face o prezentare sintetică a lucrurilor care a rezultat din punctul nostru de vedere şi anume, în primul rând s-a stabilit prin actul de control că UAT Dâmboviţa, adică aici mă refer la Consiliul Judeţean Dâmboviţa nu a prezentat în şedinţă publică spre analiză şi aprobare execuţia bugetului întocmit pe cele 2 secţiuni şi execuţia bugetului împrumuturilor, tocmai pentru a stabili nivelul în care s-a realizat colectarea veniturilor bugetare şi nivelul în care s-au realizat folosirea banilor din împrumuturi. Deci această execuţie bugetară trebuia aprobată prin şedinţă publică. Ea nu a fost aprobată prin şedinţă publică. Un alt lucru care s-a stabilit la nivelul Consiliului judeţean a fost faptul că la nivelul compartimentelor de specialitate nu au executat până la stingere creanţe fiscale înscrie în titlu executorii cu valoare de 461.484 şi aici avem o valoare de 4 mld. lei vechi, iar noi analizăm şi trebuie să luăm măsuri în acest sens, de ce cei care trebuiau să-şi facă datoria nu şi-au făcut-o şi nu au urmărit încasarea acestor creanţe. De asemenea prin serviciile de specialitate s-a urmărit formarea continuă a personalului, s-au alocat bani care în viziunea Curţii de Conturi au fost plătiţi neeconomicos, în viziunea salariaţilor care au beneficiat ei au considerat că este justificată această cheltuială de 69.420, taxă de înscriere înmatriculare şi disertaţie la masterat în anii universitari 2010-2012, sigur Curtea de conturi a considerat că aceste studii nu constituie perfecţionare profesională, salariaţii au tot dreptul să acţioneze în instanţă acest lucru, dacă consideră şi au toate argumentele în care să demonstreze, domniile lor ştiu cel mai bine ce au făcut acolo şi dacă acest lucru a fost determinat ca şi formare profesională. Vă rog!
Reporter: Câţi masteranzii au beneficiat?
L. Badea: „13 masterate. Sunt 13 angajaţi de la Consiliul judeţean. Eu vă dau o sinteză,este o informaţie publică.
Reporter: S-a plătit pentru ce?
L. Badea: „S-a plătit taxa la masterat, disertaţie. De asemenea UAT a contractat încă din anul 2006 un apartament la Bruxelles, cu un contract care l-a reînnoit anual, iar în urma controlului Curţii de Conturi s-a constituit, deşi exista ca şi mod de organizare necesitatea efectuării a unui stagiu de practică de către un angajat al Consiliului judeţean care trebuia să se ducă acolo să efectueze un stagiu de practică tocmai pentru a ne aduce bune practici şi a nu a mai lua corecţiile acestea pe fonduri europene, ar fi fost una din modalităţile necesare. În anii 2010 şi 2011 contractul a fost reînnoit cu toate că nu a existat o persoană nominalizată să participe şi să efectueze stagii de practică. Şi aici, noi din nou urmărim la nivelul Consiliului judeţean să identificăm foarte clar ce s-a întâmplat în acea perioadă, în mod categoric vom lua măsurile ce se impun pe viitor, adică nu avem interesul să reînnoim acest contract, din contră. De asemenea mai există un alt contract de închiriere din 2006, contractul din Castellon, din Spania, pentru funcţionarea unui birou permanent de reprezentare, el a fost făcut la momentul acela pentru că sunt foarte mulţi români în acea localitate şi în acele situaţii fiindcă s-a dorit ca în colaborare cu autorităţile spaniole să se răspundă cererilor cetăţenilor români şi să promoveze regiunea Dâmboviţa. Nu a existat până acum la nivelul Consiliului judeţean, Curtea de conturi pe perioada pe care a controlat-o, un raport în care să vedem cum reprezentantul de acolo şi-a îndeplinit atribuţiile, iar noi vom analiza foarte serios ce vom face în continuare cu acest contract, fiindcă suntem într-o situaţie de criză şi dorim să limităm şi am limitat toate cheltuielile, iar dacă nu s-au văzut rezultate în acest sens, probabil vom merge şi vom face pasul următor, adică să reziliem contractul şi să închidem acel centru. De asemenea mai sunt o serie de plăţi pe care Curtea de conturi le-a considerat a fi nelegale către Carpatmontana SA care este o societate cu acţiuni a Consiliului judeţean şi aici se urmăreşte ca trebuia studiată mai atent piaţa,trebuie văzut preţul la care s-au contractat unele servicii. Avem două situaţii la execuţie prin servicii de specialitate la obiective de investiţii pe programe europene şi avem reparaţii modernizări amenajări spaţii existente la Centrul de îngrijire şi asistenţă Pucioasa unde s-au calculat o serie de beneficii nerealizate, adică au fost 15.806 lei, lucrări de organizare de şantier, care au fost acceptate la plată, există o discuţie care s-au executat sau nu s-au executat şi mai avem la Spitalul Judeţean de Urgenţă celebrele pergole,trebuia să existe 26 de pergole, există una, ideea era care una le cuprinde una pe 26, nici noi n-am crezut că una poate să le cuprindă pe 26, au fost plătite iar banii s-au restituit de către cel care şi a rămas doar una. În timpul controlului ne-am exprimat punctul de vedere şi deja a corectat aceste lucruri. 730 mil.lei costul pergolelor. Pergolele, dacă vă duceţi în curtea spitalului observaţi că sunt nişte construcţii de lemn făcute ca să asigure o oarecare umbră, în condiţiile în care ar avea şi plante care să crească pe ele. Constructorul a spus că din 26 pergole mici, a făcut una mare. Punctul nostru de vedere este să respectăm proiectul şi nu mai suntem cu nereguli, ncs-uri , modificări de soluţii, că daia am ajuns aici. Revin, inclusiv la proiectele europene, proiectarea este esenţială, dacă nu s-a făcut proiectarea bine şi dacă s-a făcut proiectarea aşa pe lângă subiect, situaţia, dacă mai există şi acolo lipsă de profesionalism pe anumite domenii situaţia este total de sub control, numai spunem că trebuie să existe şi un anume interes. Ce pot eu să vă spun că, în urma acestui raport al Curţii de Conturi Consiliul judeţean a fost de acord cu măsurile cerute de către Curtea de Conturi pe majoritatea punctelor prezentate, urmărim să generalizăm verificarea plăţilor şi cheltuielilor realizate de către S.C Carpatmontana, de asemenea dorim să introducem o bună practică care la acest moment poate părea pentru unii ca şi nefirească, dar ca şi firească şi anume prezentarea raportului de activitate în cadrul şedinţei publice de Consiliul judeţean, ceea ce o să avem miercuri pentru fiecare societate subordonată sau instituţie publică din subordinea Consiliului Judeţean Dâmboviţa, unde dvs. veţi avea acces şi veţi vedea exact raportul de activitate, ceea ce a făcut fiecare societate. De asemenea vom lua măsurile necesare atât măsurile strategice vizavi de anumite cheltuieli efectuate pentru reprezentarea judeţului Dâmboviţa, dacă sunt necesare şi dacă au avut un beneficiu ca şi fie în domeniul imaginii, fie din punct de vedere economic şi de asemenea vom urmări recuperarea tuturor pagubelor la nivelul Consiliului judeţean. Aceasta este o sinteză a ceea ce s-a discutat în activitatea noastră cu Curtea de conturi, prezentând o sinteză fără să intru în detalii fiindcă aceste date le-am prezentat public de-o manieră în care să nu afecteze actul de control ce a fost efectuat. Actul de control este mult mai stufos şi prezintă lucrurile mult mai clare”.
Domnul Adrian Ţuţuianu, preşedinte CJD: „Mai întâi de toate vreau să vă spun şi eu că sunt extrem de îngrijorat de aceste dificultăţi pe care le avem, dacă mai devreme dvs. spuneaţi că dl. Liviu Muşat lăuda vechea conducere a Consiliului judeţean că au încheiat contracte şi au accesat fonduri europene, iată că nu doar să semnezi contracte e problema ci să-l pui în aplicare şi să-l pui în condiţii în care să nu creezi pagube UAT. Practic noi ne aflăm şi vom parcurge următorii 3 ani de zile de dificultate maximă pentru că înseamnă punerea în aplicare a acestor proiecte şi găsirea de soluţii la situaţiile acestea de corecţii financiare. Am făcut o evaluare vă pot spune că vor fi peste 600 mld. lei vechi sau 600 mil. lei, cuantumurile cumulate ale corecţiilor financiare aplicate UAT Dâmboviţa, la care probabil o să adăugăm peste 100 mld. lucrări neprevăzute şi suplimentare care şi acestea vor fi decontate din bugetul Consiliului judeţean. Aveam o întreagă dispută la Spitalul judeţean cu lucrările suplimentare şi neprevăzute la proiect care sunt undeva la 97 mld. lei, le evaluăm acum şi vom vedea în ce măsură sunt sau nu reale aceste solicitări. Dl. Liviu Muşat v-a spus că, cuantumul cumulat este de 400 mld. lei astăzi. Deci nu suntem într-o fază avansată cu foarte multe dintre proiectele pentru care s-a încheiat contract de finanţare. De ce am ajuns aici? Şi aici vreau să fiu foarte exact. Am să vă spun că există şi probleme de natură legislativă, care au generat interpretări diferite din partea instituţiilor care sunt implicate în procesul de auditare a fondurilor europene, au existat şi neconcordanţe importante între legislaţia internă şi legislaţia europeană şi asta ţine şi de legislativ şi de modul în cei care sunt implicaţi în achiziţiile publice au înţeles că norma europeană prevalează asupra normei juridice interne dar există şi foarte multă incompetenţă, nu mă sfiesc să o spun, pentru că toate lucrurile despre care am vorbit astăzi, le găsim în Direcţia de investiţii a Consiliului judeţean, le găsim în ceea ce însemnat activitatea de achiziţii a Consiliului judeţean, în activitatea Direcţiei juridice a Consiliului judeţean şi în activitatea echipelor unităţilor de implementare a proiectelor care n-au fost mobilate cu oamenii cei mai în măsură să asigure derularea în condiţii normale a acestor proiecte.
De asemenea sunt şi foarte multe greşeli de proiectare ceea ce ne arată fie că proiectanţii au fost necunoscători pe domeniul respective, fie că lucrările de proiectare s-au făcut în stilul heirupist românesc şi foarte multe lucruri au scăpat unei proiectări serioase. De exemplu, la Moreni, primim corecţia aceasta financiară de 75 de miliarde pentru că nu s-au proiectat lucrările de instalaţii electrice. Proiectul era incomplet. Am rezolvat noi problema acum, dar preţul îl plătesc dâmboviţenii din cauza acestui mod de lucru, cu precizarea că toţi proiectanţii şi-au luat integral banii, au fost plătiţi de CJD pentru lucruri care nu sunt în regulă. De aceea, o să anticipez puţin voi lua măsuri de înlocuire a mai multor directori din CJD, în următoarele 10 – 15 zile. Nu am stat pe loc pentru că nu ştiu ce am de făcut, ci gândesc foarte bine cu cine lucrez în continuare pentru că nu vreau ca în aceste zone care sunt foarte sensibile sub aspectul competenţei să nominalizez persoane care să facă aceleaşi lucruri şi atunci eu ştiu pe cine trebuie să execut, dar nu prea am găsit soluţiile cele mai bune pentru ceea ce înseamnă conducerea viitoare sectoare din CJD. A doua abordare pe care vreau să o am este legată de modul în care fostul preşedinte al CJ, Florin Popescu, a înţeles să abordeze probleme de interes judeţean la emisiuni pe care le-a avut pe televiziuni locale. L-am văzut că ne spune că nu ne duce mintea, că nu avem nicio realizare, continuăm proiectele domniei sale, tăiem finanţări, că a fost felicitat de Curtea de Conturi. Şi iată ce felicitări primim noi acum? Sunt adunate 10 de miliarde pe care trebuie să le recuperăm într-un fel, că noi am făcut o crimă împotriva umanităţii la Spitalul Judeţean, că stau bolnavii claie peste grămadă, stresăm doctorii şi că nu suntem în stare să punem în funcţiune trei săli de operaţie ş.a.m.d. Eu vreau să vă spun următoarele chestiuni: prima – mi-am propus să terminăm proiectele începute şi ieri am avut un moment în care am arătat că se poate închide în două luni de zile, un proiect cum era cel de la Băleni, început în anul 2005. Vom continua cu finalizarea unor proiecte care sunt începute. În al doilea rând, ne preocupă finalizarea proiectelor cu bani europeni. Am spus de mai multe ori, pe data de 10 octombrie 2012, cel mai târziu, vom finaliza Drumul Sudului. Avem o mare dificultate în a găsi suma necesară plăţii lucrărilor. Cam aproape 100 de miliarde de lei. Vă spune domnul Leo Badea că am scos la licitaţie publică contractarea unui credit de 160 de miliarde. Vă aduceţi aminte cum îşi dădeau cu toţii cu părerea pe aici, câte zeci de miliarde trebuie să luăm împrumut? Nicio bancă din România nu a fost dispusă să dea CJD un leu credit. O să reluăm această discuţie în această săptămână şi am să merg şi mâine, la ora 16 am o întâlnire cu ministrul de Finanţe pentru a încerca să găsim un credit de Trezorerie care să ne rezolve problema temporar. Al treilea lucru pe care vreau să îl spun este că pregătim proiecte pe banii CJD s-au în asociere UAT-urile din judeţ care să conducă la o cheltuire economicoasă a banului public şi o cheltuire care să însemne rămânerea unor lucrări importante în urma noastră. O să vedeţi că la şedinţa de consiliu judeţean de miercuri preluăm la CJ 2- 3 sectoare de drumuri care sunt comunale şi facem asocieri cu UAT-uri din judeţ, cotă de jumătate cu jumătate la finanţare, ceea ce înseamnă aproape 100 de km de drumuri importante, de interes local.
III. Situaţia lucrărilor la drumuri:
Domnul Adrian Ţuţuianu, preşedinte CJD: „În anii următori vor intra la finanţare alte UAT-uri, în aşa fel, încât, în 4 ani, ne-am propus noi, toate UAT-urile din judeţ să beneficieze de o alocare de resurse financiare în asociere cu CJ. Un proiect foarte important pe care o să îl aprobăm o parte la şedinţa de CJ este aceea de amenajare a intrărilor şi ieşirilor din judeţul Dâmboviţa pentru trasee de drumuri judeţene pentru că judeţul nostru este practic izolat sau în orice caz îţi dai seama când ai intrat în Dâmboviţa după starea drumurilor dacă cumva, de exemplu, dormi în maşină. Şi iată care este situaţia şi cum ne-a scos domnul Florin Popescu din izolare, că tot spune că ne-a scos din izolare. Văleni Dâmboviţa - limită cu Argeş – 3,4 km pietruit, stare mediocră. O spunem noi, sunt constatările noastre la CJ. Este proiect tehnic în lucru la grupa de proiectare a CJ. În acest an vom face achiziţia de lucrări şi anul viitor punem în aplicare acest proiect de 3,4 km. DJ 702 Cândeşti Vale – Cândeşti Deal - limită cu judeţul Argeş, la Boţeşti. Sunt 9,3 km de drum, 7,7 km pietruit cu stare foarte rea şi 1,6km asfaltat cu o stare mediocră. La fel, aici lucrurile sunt rezolvate sub aspectul proiectului tehnic. Dacă proiectul Subcarpatica intră la finanţare vom rezolva acest proiect pe bani europeni. DJ 702 G Ioneşti – Potlogeni Deal – Pătroaia Deal - limită judeţul Argeş, în zona Rudari – 11,4 km din care doar 6,9 km sunt în stare bună şi 4,45 km, stare mediocră. DJ 702 J, Morteni – limită cu judeţul Argeş – 2,25 km pietruiţi, stare rea. Morteni – limită Argeş DJ 702 H 2,2 km pietruiţi, impracticabil. DJ 702 F Puntea de Greci – Răscăeţi limită cu judeţul Argeş – 5, 47 km – 4,8km pietruit, 1,7 km stare foarte rea. La Şelaru DJ 659 – limită Argeş, localitatea Ştefan cel Mare - 3,1 km pietruit, stare foarte rea. DJ 503 judeţul Teleorman – Şelaru – Fierbinţi şi limită cu judeţul Argeş, 3km impracticabili spre Tl şi 2,5 km pietruiţi, stare rea spre judeţul Argeş. DJ 611 Teleorman – Glogoveanu - Fierbinţi – 6,5 km din care 4,8 km în stare rea şi stare mediocră 1,7 km. Corbii Mari – Vadu Stanchii – limită cu judeţul Teleorman. De asemenea, 6,6 km, drum de pământ în stare foarte rea. Lucrăm la studiul de fezabilitate pe toate. Ne-am propus 18 ieşiri – intrări din judeţul Dâmboviţa, să facem SF-urile, să întocmim proiecte tehnice, în principal prin grupa de proiectare de la CJD şi anul viitor să introducem la lucru cel puţin o parte din aceste intrări, principale mai întâi şi apoi pe toate în următorii ani, încât să putem spune şi noi cu mândrie că intrăm în judeţul Dâmboviţa. De asemenea, veţi vedea tot miercuri că declanşăm un concurs de proiecte pentru amenajarea intrărilor în judeţul Dâmboviţa pentru că nu prea ne identificăm în spaţiul românesc în nici un fel, din nicio direcţie, din care ar veni cineva în judeţul Dâmboviţa. Vom da premiile I,II şi III iar lucrările vor rămâne proprietate CJ. Vom stabili împreună cu Uniunea Naţională a Arhitecţilor din România, cu oameni de meserie, care e lucrarea cea mai bună şi vom pune în executare anul viitor un asemenea proiect. Suntem preocupaţi de aceste lucruri, ca atare discuţiile pe care le face domnul Florin Popescu ne arată că omul a pierdut legătura cu realitatea şi nu este conştient nici de gravele situaţii pe care ni le-a lăsat la CJ, care într-un final îşi pot găsi rezolvare în două feluri. Spun eu ce nu a spus domnul Liviu Muşat. Fie eu într-o zi strâng tot, pun într-un dosar şi trimit DNA –ului şi mă constitui parte civilă cu o sumă de 600 de miliarde împotriva lui Florin Popescu şi a celor care au gestionat subiectul acesta, fie dacă merg numai pe calea civilă şi las instituţiile care au deja sesizări pe acest subiect, vorbesc de instituţiile de cercetare penală voi emite decizii de impunere şi voi introduce acţiuni la instanţă pentru recuperarea prejudiciului creat prin aceste proiecte derulate de CJD. Câteva chestiuni punctuale: M-a atacat şi el şi Marinescu de la Moreni, pe care îl vedeţi aici de faţă că de ce nu se asfaltează la Moreni. Păi de ce nu asfaltăm la Moreni? Ca să înţeleagă şi domnul Florin Popescu. Pentru că a existat un contract de asociere, Consiliul Judeţean – Consiliul Local Moreni, contract atribuit celebrei firme Cast care a nenorocit centura ocolitoare a municipiului Târgovişte. Acum nu mai este fezabilă. Am început lucrările la alimentarea cu apă. Noi nu suntem nebuni să asfaltăm acolo unde se sapă lucrări pentru apă. În schimb, tot miercuri, veţi vedea că sectorul de drum din centru până la IL Caragiale, îl trecem în administrarea CJ pentru a putea face în această toamnă reparaţiile necesare. Că am tăiat finanţările pe drumurile naţionale pe Găeşti – Ploieşti. Mergeţi cu toţii spre Găeşti şi o să vedeţi că se lucrează intens. Vorbeşte pur şi simplu prostii. Ceea ce am făcut noi este să asigurăm finanţarea pentru DN 72. Am spus şi la conferinţa trecută, o spun şi azi, în această toamnă, în 2 – 3 luni de zile se vor finaliza toate lucrările şi înseamnă 76 de km de drum şi înseamnă reabilitarea podului de la Viişoara – două intersecţii moderne la intrarea în Găeşti şi la intersecţia Nisipuri cu Moreni, cu DN 72. Facem şedinţe de 8 ore pe zi. Nu facem de 8 ore, facem o singură şedinţă în fiecare zi de luni. Dacă unii ţipă că îi strâng de gât, ca să mă exprim aşa, este treaba lor. Vor ţipa şi mai tare astăzi, după ce o să le comunic ce măsuri am luat. Dacă este vinovat Popescu de ceva, este că a lăsat în CJ salariaţi pe funcţii de conducere cu grave carenţe de pregătire profesională şi care nu ştiu să-şi facă treaba. Mi-a lăsat jumătate din aparatul propriu, absolvenţi ai unei facultăţi unde examenele se dau în bucătăria de acasă.
IV.Spitalul Judeţean
Domnul Adrian Ţuţuianu, preşedinte CJD: „La Spitalul Judeţean, de ce nu putem pune în funcţiune sălile de operaţie? Fiindcă dânsul a făcut în luna mai o inaugurare electorală. Am constituit comisie de recepţie şi sunt grave deficienţe în modul în care au fost executate lucrările la tronsonul 1, pe unde va tot plimbat pe dvs. de-a lungul vremii şi nu sunt remediate nici acum, iar eu, Adrian Ţuţuianu, nu voi semna vreodată vreo recepţie finală la vreun obiectiv fără să se facă lucrări. Nu sunt în stare cei…domnul Popescu cu echipa care a lucrat să facă lucrări de calitate la Spitalul Judeţean. Am avut numeroase discuţii şi analize, am şi rezolvat câteva din aceste probleme. Dl. Leonardo Badea a fost acolo săptămâna trecută şi încercăm să finalizăm acest subiect pentru că nu se poate trece la etapa a doua de reabilitare pe bani europeni a Spitalului Judeţean. De ce stau bolnavii claie peste grămadă? Pentru că nu a existat nicio logică în modul de efectuare a lucrărilor. Au început tot felul de lucrări şi pe bani de la buget, şi pe bani europeni, şi de la MDRT şi de la Ministerul Sănătăţii şi acum nu avem unde duce bolnavii. Acesta este adevărul trist despre Spitalul Judeţean. O să vedeţi dvs. la spital când prezentăm concluziile că s-au folosit produse Amway de peste 3 miliarde la Spitalul Judeţean, pe an. O să vă prezentăm un raport. Suntem încă în aşteptarea rezultatului fina; Stadion nou la Târgovişte - este o poveste. Nu există nici un fel de ban în bugetul CJD, nu există nici un proiect. N-are nicio legătură că face Tg. Jiu cu stadionul, cu ceea ce se întâmplă la Târgovişte. Pur şi simplu aberaţii. Cei de la Tg. Jiu au avut un proiect, un SF. Noi n-am avut nimic, iar dacă cineva ar face un stadion municipal, evident că principalul investitor ar trebui să fie primăria municipiului Târgovişte. Am putea veni şi noi de exemplu să asigurăm terenul. Se gândea chestiunea asta în zona fostei unităţi militare de la gară; Judeţul e arondat lui Liviu Dragnea şi Marian Vanghelie. Dacă dvs. i-aţi văzut vreodată pe aici?...Vanghelie are treabă cu Bucureşti şi cu doamna Oana Mizil. Domnul Liviu Dragnea, vedeţi foarte bine că este chemat la DNA să spună că s-a asociat cu cetăţenii împotriva lui Traian Băsescu. De ce omul de casă … Radu Popa, al lui Vanghelie…sunt tot feluri de tâmpenii pe care le spune cu o lejeritate care pe mine mă sperie. Pur şi simplu e disperat şi nu ştie ce explicaţii să mai dea pentru gravele nereguli de la CJ. Şi iată încă o neregulă, o am în faţă şi dacă doriţi vă pun la dispoziţie materialul integral – o comunicare privind încetarea procedurii de supraveghere Autoritatea Naţională pentru Reglementare şi Monitorizare Achiziţii Publice. Un singur contract ne-au verificat, contractul cu nr. 474/27.10.2009 prin care s-a contractat cu o societate comercială, Genicom SRL din Piteşti – execuţia lucrărilor de construcţii pentru investiţia Hangar de mentenanţă de aeronave C130 Hercules în Cazarma 546 Otopeni. Este o obligaţie pe care o are CJ. Atunci când ni s-a predat amplasamentul de la Titu unde s-a construit Centrul Tehnologic al grupului Renault. Ce s-a constatat? Sunt cel puţin 10 contravenţii constatate în modul de atribuire al lucrărilor publice, acte adiţionale făcute netransparent, condiţii puse în caietele de sarcini care au împiedicat libera concurenţă ş.a.m.d. S-au aplicat 10 sancţiuni contravenţionale Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Valoarea acestor sancţiuni 2.400.000.000 lei pe un singur contract. Asta este iarăşi o reflectare a modului în care s-a lucrat la CJD şi poate se potolesc să mai spună că ce facem noi aici e jihad, sau alte lucruri, cum am mai auzit, care n-au nicio legătură cu realitatea. Iată ce am găsit la CJ, sunt mai mulţi fluturaşi de genul acesta. În timpul campaniei electorale, Florin Popescu, Lavinia Ionescu şi Carmen Marcu semnau fluturaşi de tipul acesta, i-au tipărit pe bani publici şi au distribuit 71.000 de fluturaşi în incinta Spitalului Judeţean din Târgovişte. Parte din aceşti fluturaşi, i-am găsit nu noi, oamenii de bine din judeţul acesta, arşi, undeva într-o locaţie din curtea Spitalului Judeţean. 71.000 de pliante. …că avem spitalul renovat şi dotat pentru sănătatea şi siguranţa dâmboviţenilor, că facem tot ceea ce trebuie să amenajăm spaţiile, corpuri de clădire, echipament, crearea sistemului de acces pentru pompieri. Vă spun, de exemplu că pentru tomograf, şi aparatura de investigaţie imagistică, nu s-a făcut niciun demers până săptămâna trecută pentru a obţine autorizaţia de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Nuclear. De ce nu s-a făcut? Fiindcă fără avizul, autorizaţia de la acest organism nu puteai să-l pui în funcţiune. De ce nu s-a pus în funcţiune? Personal vă spun eu de ce, pentru că bolnavii sunt căraţi de luni de zile la Polimed cu salvarea Spitalului judeţean şi banii se încasează acolo. Am făcut aceste demersuri, se va obţine autorizaţia, deşi sunt probleme fiindcă firma Vamed care a adus şi aparatura medicală nu era autorizată să facă asemenea operaţiuni”.
Reporter: Care e situaţia RMN –ului?
Preşedinte: „Ce s-a adus acum nu funcţionează. Vă spun concluziile, de asta nu vreau să anticipez la Spitalul judeţean. Ştiu că i-am creat, de exemplu, domnului Grozavu dificultăţi în relaţia cu colegii de partid. Dar personal nu sunt dispus să acopăr nimic din ceea ce s-a întâmplat la spital. Şi nu sunt dispus să fac niciun fel de rabat în această chestiune pentru că e vorba de bani foarte mulţi din toate sursele şi e vorba de bani publici şi de lucrări pe care le vom acoperi cu toţii din taxe şi impozite. Nici RMN-ul nu funcţionează din lipsa aceeaşi autorizaţii”.
Reporter: Cum au fost câştigate licitaţiile?
Preşedinte: „I-am identificat pe toţi domnule Obăgilă, sunt mai mulţi lideri politici care au lucrat acolo. Problema mea e că lucrează cineva că e lider politic, ci problema mea e dacă mecanismul de licitaţie a fost unul transparent. Dacă o licitaţie a fost câştigată de cineva transparent este secundar faptul că face politică şi că aparţine de un partid sau altul. Sper ca în această săptămână să avem finalizat raportul. În orice caz, miercuri facem ce nu s-a făcut niciodată la Consiliul judeţean, vom prezenta rapoartele de activitate ale societăţilor comerciale şi ale instituţiilor subordonate Consiliului judeţean”.
Reporter: Când vor fi finalizate lucrările ?
Preşedinte:„Am discutat mai multe lucruri, primul lucru, cel mai presant este modul cum facem mutarea unor secţii, ca să putem continua lucrările. Concluzia e, că nu prea avem spaţii şi v-am spus deja şi concluzia mea. Au făcut lucrările haotic şi acum nu pot să găsesc soluţii de mutare a secţiilor. Sau sunt soluţii de mutare foarte dificile. Am discutat şi despre investiţiile de acolo, am discutat şi despre încălzirea Spitalului judeţean, pentru că celebra instalaţie de convectoare, pompe de căldură de 1,5 mil. euro, nu rezolvă problema încălzirii spitalului. Produce apă caldă, aşa călâie, călduţă, la reumatologie trebuie să pun centrală ca să funcţioneze reumatologia şi acum doamna Ionescu mi-a venit şi cu solicitarea de a monta vreo 5 centrale şi a mai repara nu ştiu câte cazane sau a achiziţiona altele noi, fără să fie cuprinse în planul de investiţii. Asta ce arată! Şi le-am spus-o direct că habar n-au de management. Nu aşa se face actul de management. Vi azi şi-mi spui că vine iarna peste o luna şi mie mai îmi trebuie 5 centrale. Am discutat foarte multe alte lucruri, le-a spus şi care le sunt opţiunile. Au 2 opţiuni. Opţiunea întâi , este demisia şi opţiunea 2 este demiterea”.
Reporter: Aţi spus că veţi schimba anumiţi directori…
Preşedinte: V-am spus că astăzi voi face nişte anunţuri, problema mea este să găsesc în aparatul propriu înlocuitori care să fie ceva mai buni, că aşa, înlocuiri de dragul înlocuirilor putem face oricând. Lista cu masteranzii. …..Avem vreo 20 de familii. ….. sunt posturi vacante. Eu nu am înţeles, dar probabil ca făcea parte dintr-o strategie de a-i ţine în mână pe salariaţi. Erau toţi numiţi temporar. ….. şi aici sunt lucruri pe care trebuie să le analizăm. Nu totul trebuie văzut, pur şi simplu, într-o notă numai negativă. Le analizăm. Eu am avut o discuţie cu cei de la SERA, cred că aţi auzit de fundaţia asta, care vine cu bani din Franţa şi nu cere nimic de la noi, şi vreau să vă spun că din expunerea unui om care se pricepe, m-am lămurit că este mai ieftin să găseşti metode alternative, cum e plasamentul în familie şi ajutorarea familiilor, e mai ieftin cu calculul făcut pe hârtie decât a tine copii într-un sistem instituţionalizat, chiar dacă este unul modern. E cam la 40% cheltuiala dacă-i scoţi din sistem şi îi ajuţi familiile, dar trebuie să găsim şi bază juridică pentru a face anumite activităţi aşa cum ni le-a propus SERA. Problema cu Termocentrala de la Doiceşti, că au plecat chinezii, că nu i-am primit noi şi s-au dus la Târgu Jiu, este tot o minciună sfruntată a lui Florin Popescu. De când sunt eu în Consiliul judeţean n-a venit nici un fel de chinez pe aici. Au fost nişte investitori chinezi, anul trecut, în 2011, au venit la Termocentrala de la Doiceşti, ministru era dl. Ariton, la vremea respectivă şi dl. Ariton i-a îndrumat mai degrabă spre Termocentrala de la Târgu Jiu. Şi nu s-au dus pentru că i-a convins dl. Ariton, s-au dus acolo pentru că există o altfel de investiţie. Oamenii s-au dus după locul unde se poate face cel mai rapid şi cel mai mult profit. De aceea n-au rămas la Termocentrala de la Doiceşti. Dar ce spune dl. Popescu este o minciună sfruntată. O să vă arăt săptămâna viitoare o scrisoare primită de la unul dintre cei care se lăudau cu dl. Florin Popescu care aduce aici firma PANDA din China la Dărmăneşti şi veţi vedea că omul ne spune foarte clar, atenţie că eu deja am fost ţepuit de sute de mii de euro de nişte personaje care se învârt prin jurul acestei afaceri. Omul ne-a atras atenţia şi ne-a spus deschideţi bine ochii. Eu zic că-i suficient pentru astăzi, vă anunţ că joi, vineri, sâmbătă sunt la Murghiol –Tulcea, unde are loc UNCJR. Are loc şi o activitate politică de care o să citiţi prin presă, dar aceea e secundară. Ca atare conducerea Consiliului judeţean va fi asigurată de dl. Leo Badea”.