15.01.2013

Susține: Adrian Țuțuianu, președinte CJD

I.      Audit la Centrul Județean de Cultură Dâmbovița

II.     Spitalul Județean Dâmbovița

III.    Contract cu SMILE MEDIA SRL (Hotnews)

IV.   Cazuri sociale – Răscăieți și Petrești

V.    Întrebări și răspunsuri

 

I.   Audit la Centrul Județean de Cultură Dâmbovița

Vă mulțumesc, mai întâi de toate, pentru interesul pe care-l manifestați față de activitatea Consiliului Județean. Vreau să vă urez un an bun și sper că vom avea o activitate comună importantă: dumneavoastră să aduceți la cunoștința opiniei publice activitatea Consiliului Județean, să ne criticați acolo unde este cazul și este întemeiat, să promovați lucrurile care sunt importante și sunt benefice pentru județul Dâmbovița și să reușim împreună să conștientizăm opinia publică despre activitatea acestei instituții.

Am să prezint mai multe lucruri astăzi și-am să încep cu o informare privind misiunea de audit intern desfășurată la Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, precizându-vă că aceste misiuni de audit, desfășurate cu salariații din aparatul propriu al Consiliului Județean, deci nu cu persoane din afara instituției, continuă la toate instituțiile și societățile comerciale subordonate.

Vă aduc aminte că în anul 2010 sau cred chiar că în 2009 a fost o întreagă dezbatere publică la Consiliul Județean privind necesitatea reorganizării activității culturale. Și s-au adus atunci tot felul de argumente din care rezulta că această activitate nu produce nimic în plan cultural, se spunea că nu produce nimic în planul veniturilor proprii și că formula de reorganizare pe care o propune fostul președinte al Consiliului Județean se va dovedi una deosebit de utilă și eficientă în îndeplinirea menirii instituțiilor culturale.

Raportul de audit ne arată că suntem departe de aceste obiective și că acea reorganizare a fost făcută doar pentru a încerca să se planteze oameni în fruntea instituțiilor, oameni ai Partidului Democrat Liberal, a fost făcută pentru a scăpa de alții care funcționau în instituții pe funcții de conducere și că, după trei ani de zile, dezastrul în materie de activitate culturală este evident. Și nu o spun eu, o spune acest raport de audit, care ne arată, în principal, că nu există un program minimal de acțiuni culturale, că sunt alocări financiare făcute cu încălcarea legii, fără să existe proceduri de lucru interne, fără să existe vreo regulă în aceste alocări financiare, că s-au făcut activități așa-zis culturale care nu erau prevăzute în programele anuale de activitate culturală, că nu există niciun fel de fundamentare pentru acțiunile cuprinse în programele anuale și că alocările bugetare pentru acțiunile de sprijinire a activității culturale, a creației culturale în special, sunt extrem de mici comparativ cu alocări bugetare care au urmărit promovarea unor interese politice, promovarea unor acțiuni care aveau ca și scop consolidarea prezenței Partidului Democrat Liberal la nivel județean.

Și-am să vă dau câteva exemple. Pentru activitatea 500 de ani de atestare documentară a județului Dâmbovița s-au alocat 800.000 lei, 8 miliarde lei vechi în anul 2012. Pentru Festivalul Păpușilor Vii, în 2012 – 30.000 lei și în 2011 – 15.000 lei. Pentru Ziua Internațională a Romilor – 40.000 lei a fost alocarea în 2012 de la Consiliul Județean, în timp ce, de exemplu, pentru Trofeul Coresi, în 2011 s-au alocat 15.000 lei, în 2012 – 5.500 lei; pentru Festivalul Mozart, în 2012 – 1.000 lei, în 2011 – 500 lei sau pentru concursul derulat de Liceul de Arte „Domnița Bălașa”, în 2012 – 2.000 lei și în 2011 – 5.000 lei.

Legat de veniturile proprii, lucrurile stau în următorul fel. În anul 2010, veniturile proprii încasate de Centrul Județean de Cultură – 100.702 lei. În anul 2011 – venituri de 202.008 lei, iar anul 2012, partea ultimă a a anului, s-au mai încasat suplimentar 75.220 lei. Deci cel mai mare venit încasat din activitatea culturală este de circa 3 miliarde lei vechi în anul 2012, în condițiile în care sumele alocate Centrului Județean de Cultură în acest an 2012 sunt de peste 33 de miliarde. Ceea ce înseamnă că activitatea culturală a rămas să fie finanțată din alocări bugetare. Sigur că, dacă ne raportăm la ceea ce era planificat ca venturi proprii, gradul de realizare a veniturilor proprii este undeva între 3-7% pe toată perioada 2010, 2011, 2012.

În raportul de control, pe care vi-l pun integral la dispoziție, veți găsi tot felul de nereguli de natură financiar-contabilă, dar veți constata și câteva lucruri pe care vreau să le subliniez, și anume că Centrul Județean de Cultură a fost folosit ca un fel de cârciumă a Consiliului Județean. Și am să vă dau câteva exemple, ca să vedeți că menirea Centrului Cultural a fost să dea mâncare cu diverse prilejuri la cât mai multă lume. Spre exemplu, acțiunea Hai la școala altfel desfășurată în anul 2012 a fost încheiată de Consiliul Județean cu o festivitate de închidere și un dineu oficial organizat pentru 300 de persoane, fiecare dintre aceste persoane cu un meniu de 300 lei, ceea ce ne arată că statutul de cârciumă nu reprezintă doar o afirmație de natură politică, ci este o realitate consacrată de documente. Pentru 500 de ani de atestare documentară a județului Dâmbovița s-a făcut și aici un dineu oficial cu 500 de persoane, pentru fiecare, suma alocată – 60 de lei, adică 30.000 lei au fost cheltuiți pe acest dineu la închiderea programului. Pentru Ziua Romilor, și în 2011 și în 2012 veți vedea că s-au plătit tot felul de muzicanți, de cântăreți care aveau sau nu legătură cu acest eveniment, dar s-au dat și premii importante pentru elevi, 104 elevi premiați la Ziua Internațională a Romilor de Pretudindeni, fiecare cu o sumă de 300 de lei, fără să existe vreo justificare a premiilor acordate în sensul menționării categoriilor de elevi premiați și a rezultatelor pentru care au fost acordate aceste premii. În schimb, am constatat, din verificarea CNP-urilor, că au fost premiați și o serie de copii între 2-6 ani, care nu aveau, evident, nicio legătură cu activitatea de natură școlară care să justifice premierea lor.

O situație specială găsim și cu ocazia închiderii anului 2011, când, sub pretextul Alaiul colindelor, s-au făcut pachete la SC Minion SRL de vreo 40.000 lei inițial. S-a mai adăugat ulterior și s-a ajuns la 52.000 lei. Se pretinde că s-au distribuit către colindători circa 1.300 de pachete. Dar nu putea lipsi nici aici dineul oficial de închidere de an, când, la SC Mechel, cu titlul „Prestări servicii culturale” – dacă salamul și piftia intră în noțiunea de serviciu cultural – Consiliul Județean a cheltuit suma de 12.559,90 lei.

Mai este unul special. De exemplu, pentru 500 de ani de atestare documentară a județului Dâmbovița s-au achiziționat materiale publicitare de 155.000 lei, sumă importantă în condițiile în care vorbeam de reducerea cheltuielilor bugetare. Ce s-a făcut: pavilion pliabil de oțel, s-au plătit flori de vreo 84 de milioane lei vechi, s-au cumpărat mape, s-au cumpărat 10.000 de stegulețe A5, 1.000 de stegulețe A4, pliante în neștire, zeci de mii de pliante și mesh-uri publicitare, bannere care, probabil, ascund și alte lucruri care n-au legătură neapărat cu activitatea Consiliului Județean. Precizarea pe care vreau s-o fac aici este că nu s-a făcut nicio licitație publică, deși, dacă ne raportăm la legislația în vigoare la data respectivă, depășindu-se suma de 15.000 de euro - sunt aproape 36.000 de euro -, trebuia făcută licitație publică. Toate aceste lucruri s-au făcut prin atribuire directă, nu totdeauna la propunerea Centrului Cultural, ci, de cele mai multe ori, toate aceste propuneri au fost făcute de la cabinetul președintelui Consiliului Județean.

Toate aceste lucruri mă determină ca, pe data de 24 ianuarie, să propun o restructurare și reorganizare a Centrului Județean de Cultură, ținând cont de legislația care reglementează fiecare activitate în parte. Probabil că voi reveni la o formulă cu două instituții de cultură, cu o alocare financiară redusă, probabil, cu 35-40% în bugetul anului 2013, cu un program de acțiuni culturale bine bătut în cuie, care să răspundă într-adevăr nevoii de cultură și de creație, și nu să transformăm Centrul Județean de Cultură în cârciuma Consiliului Județean. Am dispus deja să se identifice persoanele vinovate de modul în care s-au derulat aceste activități și, urmare a acestei identificări, voi stabili și răspunderi disciplinare, inclusiv plecarea unor persoane din instituție, dar și sancțiuni de natură civilă, adică recuperarea prejudiciilor create Consiliului Județean Dâmbovița.


II.   Spitalul Județean Dâmbovița

O a doua temă ține de Spitalul Județean de Urgență din Târgoviște. Am mai multe propuneri de reorganizare, pe care am să vi le pun la dispoziție. Nu voi face reorganizări în prima etapă a anului 2013, pentru că vreau să mă lămuresc foarte exact care este poziția Ministerului Sănătății. Ați văzut că sunt discuții dacă spitalele județene trebuie să rămână la Consiliile Județene sau să se întoarcă în structura Ministerului Sănătății. După ce mă voi lămuri dacă rămân la Consiliul Județean, am de gând să fac și aceste propuneri de restructurare. Aș vrea să vă spun că, pe o analiză preliminară, fiindcă nu s-au închis toate socotelile, Spitalul Județean de Urgență din Târgoviște a tratat, în baza contractului cu Casa de Sănătate, 41.929 pacienți în anul 2012. Venturile totale realizate sunt de 137.653 mii lei, din care venituri din închirieri – 30 mii lei; venituri din contractele cu CJAS – 118.656 mii lei; venituri din contractele cu Direcțiile de Sănătate Publică – 9.462 mii lei; venituri din prestări servicii – 6.005 mii lei; subvenții de la bugetul local pentru finanțarea cheltuielilor curente – 500 mii lei și subvenții de la bugetele locale pentru cheltuieli de capital – 3.000 mii lei.

Cheltuielile Spitalului Județean sunt tot în cuantum de 137.653 mii lei, din care: cheltuieli de personal – 63.580 mii lei, cheltuieli cu bunuri și servicii – 63.076 mii lei – foarte mari, vedeți că cheltuiala cu bunuri și servicii este aproape egală cu cheltuiala cu personalul, în condițiile în care plătim lunar 2000 de salarii la Spitalul Județean – și cheltuieli de capital – 10.997 mii lei.

La finele anului 2012, datoriile către furnizori sunt de 16.771 mii lei, din care, din programele naționale de sănătate derulate prin CJAS – 11.881 mii lei.

Ce ne arată această analiză? Ne arată că diferența de aproape 50 de miliarde lei vechi s-a înseamnă bani pe care trebuie să-i acoperim de la Consiliul Județean Dâmbovița.

Am făcut o analiză la momentul preluării mandatului a cheltuielilor cu bunurile și serviciile și-am să vă spun că, în perioada iulie-decembrie 2012, în condițiile în care am avut prima parte, primele trei luni, același management, cheltuielile cu bunurile și serviciile au înregistrat o scădere lunară de circa 235.000 lei. Înmulțit cu șase luni, vedeți foarte bine că am ajuns la aproape 2.000.000 lei cheltuiți mai puțin în ultimele șase luni ale anului fața de primele șase luni, ceea ce înseamnă că am reușit să stopăm jaful instalat în primele șase luni ale anului și jaful existent în anii 2010-2011. Reduceri foarte mari avem pe utilități, aproape la o treime, avem pe piesele de schimb – o cheltuială mai mică cu circa 5.000 lei în fiecare lună, la dezinfectanți – unde, în fiecare lună, s-a putut cheltui cu 10.000 lei mai puțin, pe obiecte de inventar – circa 20.000 lei mai puțin în fiecare lună și pe celebrele contracte de consultanță pe tot felul de lucruri (juridică, achiziții), unde am cheltuit cu circa 73.000 lei mai puțin pe lună în ultimele șase luni ale anului.

Vreau să vă spun că o să continui analiza la Spitalul Județean. Am vizitat o parte din secțiile spitalului și, în raport de legislație, v-am spus, voi decide cum restructurăm anumite activități și cum rezolvăm anumite lucruri care sunt importante.

Dacă, în general, politica mea este de a reduce numărul de personal – și va continua această politică în anul 2013 -, vreau să vă spun că singurul sector unde am aprobat o mărire a numărului de posturi este Spitalul Județean Dâmbovița. Am aprobat în data de 07.01.2013 un număr de 16 posturi, numai personal medical, medici și asistenți, pentru secțiile care țin de Spitalul Județean. De asemenea, voi merge în cursul acestei săptămâni la Ministerul Sănătății pentru a suplimenta schema de personal pentru UPU, pentru că ține de Ministerul Sănătății. Am constatat, cu ocazia mai multor vizite pe care le-am făcut în Spitalul Județean, că sunt necesari salariați, un număr important suplimentar, pentru că se stă foarte mult și nu pentru că oamenii nu-și fac treaba, ci pentru că asta-i capacitatea de a prelua a personalului existent. Și voi propune ministrului Sănătății să ne aloce două posturi de medici specializați în medicină de urgență, patru posturi de brancardieri, cinci de infirmiere și patru posturi de asistent medical.


III.            Contract cu SMILE MEDIA SRL (Hotnews)

Legat de relația cu media, pentru că discutam ceva mai devreme despre cum se plătește presa și cum s-a plătit presa, zilele trecute am găsit un contract interesant în arhiva Consiliului Județean. Pentru cei care urmăriți presa online, cred că vă aduceți aminte în anul 2011, când era în dezbatere publică situația Spitalului Județean și se făceau conferințe de presă pe la Marriott, domnul Popescu a ieșit pe Hotnews. Și acolo ne-a povestit cum e cu Spitalul, cât suntem noi de nemernici, cei din Partidul Social Democrat. Și, pentru că am văzut și eu în evidențele cu furnizorii, am întrebat cine e Smile Media SRL. Este societatea comercială care gestionează Hotnews, site de partid. Domnul Florin Popescu a dat atunci un interviu și a răspuns întrebărilor „incomode” ale ascultătorilor de partid pe o sumă frumușică. Adică a plătit pe un contract în achiziție directă, pe acel interviu, 3.000 de euro + TVA. Adică vreo 170 de milioane lei vechi a costat distracția Consiliului Județean Dâmbovița. M-am uitat și la cei care au întrebat sub diverse nume (liliaculcățelușul) și am constatat că și domnul George Manea, țucălarul de serviciu al PDL, era foarte preocupat de dezbaterea de pe Hotnews și, sub diverse nume și denumiri, punea întrebări. Până când n-a mai mers cu pseudonim și a intrat cu „George Manea”. Îl întreba dacă sunt reacții după celebra conferință de la Marriott.

Mai sunt și alte lucruri de genul ăsta; pe măsură ce le găsesc, o să vi le aduc la cunoștință. Eu vreau să vă spun că înțeleg nevoia de a sprijini presa locală și centrală, înțeleg și nevoia de a aduce la cunoștința opiniei publice informații de interes public, motiv pentru care, pe data de 24, voi propune un proiect de hotărâre – o să vă consult înainte – prin care, în modul transparent și cu sume care să nu fie foarte mari, pentru că nu ne putem permite, să vă iau parteneri într-un proiect de a aduce la cunoștința opiniei publice două lucruri: ședințele de consiliu județean și conferințele de presă; fără obligația de a nu critica, fără obligația de a nu scrie ceea ce, eventual, nu ar conveni administrației publice județene.


IV.             Cazuri sociale: Răscăieți și Petrești

Ultimul lucru pe care vreau să-l prezint: presa națională a reflectat două situații de la Răscăieți și de la Petrești, copii care se aflau în dificultate sau bătrâni aflați în dificultate. Am luat mai multe măsuri, printre care și aceea de a trimite Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului să analizeze cazurile respective și vă pot comunica următoarele:

-         În Răscăieți, s-a evaluat situația copiilor familiei Dumitru Gheorghe și Guță Mirela, sunt patru copii. Am constatat că acolo problema este doar de ajutor material, că există grijă din partea părinților pentru acești copii. Și atunci am luat măsura de a sprijini material această familie. Cazul a rămas și în atenția autorității publice locale și vom verifica, la anumite intervale de timp, în ce măsură situația copiilor se îmbunătățește și familia are grijă de ei.

-         La Petrești, la familia Gheorghe Florea și Gheorghe Ionela, am constatat că există un dezinteres evident al familiei pentru cei trei copii pe care-i au, toți cu vârste foarte mici – cel mai mare e născut în 2005, ceilalți în 2010, 2011 – și, la momentul acesta, prin ordonanță președințială, am solicitat preluarea în regim de urgență la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului.

-         La cazul Bica Maria din comuna Răscăieți, este o persoană în vârstă, am constatat că există locuință, că s-a făcut acolo o amenajare pe o sponsorizare de la Petrom. Am găsit o vecină care va asigura îngrijirea dânsei, este voluntară. O vom sprijini și noi material cu ceea ce putem, ca să nu existe o situație cu totul și cu totul specială.

Pe lângă aceste cazuri, chiar dacă ele nu au ajuns în atenția opiniei publice, mai sunt și altele. Astăzi am trimis în comuna Cândești, satul Dragodănești, să se evalueze situația a doi copii foarte mici, într-o familie dezorganizată unde se consumă foarte mult alcool și o să informez cu privire la măsurile pe care le vom dispune.


V.   Întrebări și răspunsuri

ReporterDomnule președinte, ce ne puteți spune despre investițiile chinezilor, care s-au anunțat cu surle și trâmbițe, atât la Doicești, cât și la Dărmănești?

Adrian Țuțuianu: Vă răspund pe rând. La Doicești, partea chineză, Compania Națională de Echipamente Electrice din China, ați fost prezenți, ați văzut că este un colos, nu o firmuliță oarecare, și-a manifestat interesul pentru preluarea a două grupuri energetice de la Doicești și modernizarea lor, trecerea lor pe gaze în vederea producției de energie electrică. Ne-au propus și un memorandum la care lucrăm acum, pentru că dânșii n-au înțeles foarte bine ce atribuții are Consiliul Județean în subiectul acesta, ce atribuții are Ministerul Energiei sau Termoelectrica. Am avut o discuție cu ministrul Energiei săptămâna trecută, am fost cu domnul prefect Victor Sanda și am cerut o discuție pe această temă. Sper să obțin transmiterea, prin Hotărâre de Guvern, în proprietatea privată a Consiliului Județean a Termocentralei de la Doicești. Facem următoarele precizări:

1.      Termocentrala este închisă. Nu de ieri, de azi, ci de aproape un an de zile. Mai sunt 40 de salariați acolo, care derulează doar activitățile de pază și vând ce se poate vinde de-acolo, inclusiv fier vechi.

2.      Pe acordul cu Fondul Monetar Internațional încheiat de domnul Boc, nu de-acuma, ci de prin 2009, Termoelectrica va fi lichidată. La momentul ăsta, Termoelectrica mai are două centrale: cea de la Doicești, închisă, și cea de la Borzești – Bacău, care are toate autorizațiile necesare până în anul 2015 și care funcționează în condițiile în care asigură și energie electrică în sistemul național și asigură și energie termică pentru municipiul Bacău.

3.      Unde este dificultatea preluării la Consiliul Județean? Există și datorii ale Termoelectrica față de diverși creditori. Și atunci, statul trebuie să găsească o soluție în legătură cu acești creditori. Fiindcă dacă mi-o dă cu creditori, n-am de ce s-o iau. Dacă o primim fără creditori, sunt trei aspecte de interes acolo:

-         Investiția chineză;

-         Valorificarea materialelor rezultate din lichidare, care ar genera un flux de capital pentru activitățile Consiliului Județean;

-         Al treilea interes, pe care urmează să-l comensurez foarte exact, ar fi terenul acestei Termocentrale. Sunt 200 și ceva de hectare, să vedem în ce măsură el este sau nu poluat - că s-ar putea să fie halde de cenușă, să fie altceva acolo și-atunci nu e utilizabil pentru ceea ce vrem noi – și cât ar costa măsurile de ecologizare.

Eu, ca să închid răspunsul, am făcut demersurile pentru preluarea în domeniul privat al Consiliului Județean.

Legat de Dărmănești, acea poveste e chiar o poveste. A fost o minciună sfruntată derulată de cei din Partidul Democrat Liberal. Singurul lucru pe care l-am primit eu – o plângere a unui cetățean turc, care era asociat cu un altul și care pretindea că aduce firma Panda din China să facă acea investiție, cetățean turc care pretinde că a fost escrocat de diverse persoane din județ sau de asociatul lui, tot de naționalitate turcă. Am îndreptat-o spre Poliția Județului Dâmbovița și se fac cercetări în această cauză. A venit, la un moment dat, o domnișoară pe-aici, care să-mi spună că există interes, dar ar fi interes dac-ar face statul român o fabrică să le-o dea chinezilor, ceea ce este exclus.

ReporterDar acolo s-a făcut și un liceu tehnologic, special pentru forța de muncă...

Adrian Țuțuianu: Da, este făcut inutil, nu-i nici terminat. Ne arată acel liceu un mod aberant în care s-au cheltuit puținele resurse ale statului român în domeniul învățământului. În timp ce învățăm, încă, în tot felul de spații improvizate sau după trei schimburi în unele localități, banii aceia în liceul de la Dărmănești s-au cheltuit absolut degeaba, inutil. Clădirea aceea nu poate avea niciodată elevi, pentru că nu sunt.

ReporterDomnule președinte, revenind la Centrul Județean de Cultură, cine se face vinovat de următoarea situație: în ultimele trei luni, Filarmonica n-a ținut niciun concert, nici măcar acela tradițional de Crăciun, deși oamenii au fost plătiți, sunt 20 de angajați acolo, cu salarii foarte mari, pentru că toți sunt specialiști în domeniile lor de activitate. De ce nu s-a făcut niciun concert, nici măcar de Crăciun sau de ce au fost plătiți?

Adrian Țuțuianu: Răspunsul este următorul: în partea a doua a anului eu am tăiat aproape toate alocările financiare, fiindcă nu puteam să echilibrez altfel instituția. Vă aduc aminte că aveam 600 de miliarde lei vechi datorii scadente la care s-au adăugat 100 de miliarde – ce-am dat înapoi din Hotărârea lui Mihai Răzvan Ungureanu. Ăsta e un aspect. Al doilea aspect: astăzi, de la ora 11.30 până pe la 13.00, am chemat toți factorii responsabili pentru a ne decide cum ne reorganizăm. Și-al treilea lucru pe care vi-l spun: eu nu am, la momentul ăsta, intenția de a face o filarmonică în sensul adevărat al cuvântului, din două motive: o dată, că nu sunt bani și al doilea, că nu putem angaja personalul necesar unei filarmonici.

Reporter: Deci dumneavoastră sunteți vinovat, să-nțeleg.

Adrian Țuțuianu: Nu, eu sunt vinovat că am tăiat banii.

Reporter: Dar managementul de-acolo, că există o conducere...

Adrian Țuțuianu: Există o conducere interimară și colo și colo. Voi lua și decizia aceasta după ce gândesc bine cum ne reorganizăm. Din păcate, prea puțini oameni chiar știu ce trebuie făcut în activitatea culturală.

ReporterVreau să vă întreb, cu Spitalul de la Titu în ce stadiu mai sunteți?

Adrian Țuțuianu: Suntem în stadiul pe care-l cunoașteți. Lucrările s-au cam finalizat. Suntem în discuții, la momentul acesta, cu Ministerul Sănătății. Din păcate, ați văzut că acolo s-au schimbat trei miniștri în șase luni de zile și n-am avut o continuitate a discuțiilor. Am început discuția cu domnul Cepoi, am continuat-o cu domnul Arafat și va trebui s-o reiau cu domnul Nicolaescu. Mi s-a sugerat, la ultima discuție cu domnul Arafat, să mergem pe formula unui centru multifuncțional de zi și nu a unui spital, din considerente de natură bugetară și din considerente care țin de situația personalului. Dificultatea mea este să angajez 106 persoane, cât prevede o schemă de spital completă. Pe acordul cu FMI, știți bine că trebuie să plece 7 ca să angajezi 1 și lucrul ăsta se pare că rămâne valabil și după actuala întâlnire cu FMI și pentru anul 2013.

ReporterAsta nu sună foarte bine.

Adrian Țuțuianu: Nu sună foarte bine, dar vă asigur că, într-o formă sau alta, voi deschide Spitalul de la Titu, fie ca centru multifuncțional, fie ca spital...

Reporter: Aș avea și eu o întrebare tot legată de Centrul Județean de Cultură. Ați spus că veți propune înființarea a două instituții separate. Care ar fi acestea?

Adrian Țuțuianu: Păi va fi una, partea aceasta cu filarmonică, orchestra populară ș.a.m.d., iar celelalte instituții într-un singură. Dar încă mă mai consult, analizez diverse variante ca să pot să iau o decizie care să fie bine fundamentată.

ReporterCu un buget care să se împartă, practic, la cele două instituții...

Adrian Țuțuianu: Cu un buget mai mic decât alocările din anii anteriori și cu împărțirea acestei sume pe cele două instituții. Și cu o corelare a activităților Bibliotecii Județene cu Centrul Județean de Cultură sau cele două instituții rezultate și Muzeul Județean. De exemplu, anul acesta avem câteva evenimente importante legate de Mihai Viteazul, legate de Brâncoveanu, lucruri care, până la urmă, trebuie să-și găsească răspunsul de natură culturală prin colaborarea tuturor instituțiilor și nu la modul separat.

ReporterDomnule președinte, îmbrățișați ideea domnului Dragnea de a ceda deconcentratele în subordinea Consiliilor Județene?

Adrian Țuțuianu: Discuția e mai largă. S-a făcut cu președinții de Consilii Județene o discuție pe tema aceasta și eu cred că anumite activități, cum ar fi tineretul, sportul, direcțiile agricole, inspectoratul școlar, astea cred că pot fi în subordinea Consiliului Județean. Sunt activități care țin de, să zicem, componenta națională a activității statului, cum ar fi Poliția, Armata, Inspectoratele pentru Situații de Urgență, jandarmii, Direcția Generală a Finanțelor Publice, Casele de Pensii – astea nu pot fi subordonate Consiliului Județean. Dar eu cred că este nevoie să aducem lucrurile cât mai aproape de cetățean. S-a discutat dacă banii pentru școli ar trebui derulați de Ministerul Educației și răspunsul nostru, al președinților de Consilii Județene a fost: Nu, banii trebuie alocați prin Consiliile Județene, pentru că noi vom ști mai bine care sunt, cu adevărat, prioritățile.

Reporter: În ceea ce-i privește pe primarii dumneavoastră, social-democrați, aveți vreo evidență dacă toți au făcut acea corelare de 16% la creșterea impozitelor?

Adrian Țuțuianu: M-au întrebat. Unii au majorat, alții nu. Unii au ales să majoreze numai anumite categorii de taxe, așa cum am procedat și eu la Consiliul Județean. Eu cred că trebuie să lăsăm fiecare unitate administrativ-teritorială să se pronunțe, pentru că știu și ce-au majorat în anii anteriori și care este puterea reală a populației.

ReporterDacă cei care n-au majorat vor veni să ceară fonduri de la Consiliul Județean...

Adrian Țuțuianu: Eu sper ca, prin Legea Bugetului, să se schimbe un pic modul de alocare a resurselor. Așa am cerut noi, președinții de Consilii Județene. Respectiv, ceea ce face astăzi Direcția Generală a Finanțelor Publice, alocând peste 80% din bani prin decizia unui singur om, care-i directorul DGFP, să se facă de Consiliile Județene, consultându-se aici 35 de persoane în ședința de Consiliu Județean. Vom aloca banii după aceleași reguli pe care le are și proiectul legii bugetului de stat, adică ținând cont de prioritățile investiționale, încercând să finalizăm proiectele care sunt în derulare și care pot fi finalizate cel mai ușor și încercând să asigurăm un echilibru bugetar la nivel de județ și la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale.

Astă-seară, la ora 19.00, am o întâlnire cu toți parlamentarii de Dâmbovița ai Puterii. Le-am pregătit situații detaliate cu toate investițiile în curs la nivel de județ, pe ministere, și o situație a tuturor investițiilor în derulare în toate localitățile județului Dâmbovița. Această situație sigur că mi-e necesară și mie, la Consiliul Județean, dar vreau să le-o dau și dânșilor, pentru a-și asuma fiecare sprijinul politic și cu ocazia dezbaterii Legii Bugetului, dar și cu ocazia discuțiilor pe care le au cu miniștrii, pe fiecare domeniu de activitate.

ReporterCe știți, în Consiliul Local Pucioasa, la ultima ședință, s-au introdus trei noi taxe: taxă de iluminat, taxă de parcare și taxă de salubrizare. Sunt legale?

Adrian Țuțuianu: N-am văzut proiectul de hotărâre, am receptat semnalul din presa locală și o să verific. În orice caz, de exemplu, la salubrizare, eu am o evidență la ADI și la Serviciul Public Județean, erau trei localități care nu adoptaseră taxa de habitat, printre care și Pucioasa. Deci o să verific ce au aprobat până la urmă.

ReporterȘi taxa pe iluminat public?

Adrian Țuțuianu: Chiar n-am auzit până acum de asemenea taxă.

ReporterDin ceea ce știți, s-a ajuns la o înțelegere sau la o soluție în privința Termica?

Adrian Țuțuianu: Legat de Termica, am avut o discuție săptămâna trecută cu un reprezentant al unei firme din Italia, pentru că lucrurile nu pot merge la nesfârșit așa. Noi am găsit o soluție temporară: să funcționeze Termica în această perioadă de iarnă. În luna martie, trebuie să găsim soluția pe termen lung. Eu am spus o opinie. Din păcate, nici factorii de decizie nu ascultă, dar nici populația nu ascultă. Soluția cu centrale individuale de apartament este una care nu va putea rezista în timp. Pe de o parte, pentru că se va liberaliza total prețul la gaze și costurile vor fi mari, iar în al doilea rând că vor veni taxe de mediu suplimentare, care vor mări și mai mult costurile. Nu există nicăieri în lumea civilizată, unde e nevoie de căldură iarna, nu există asemenea soluții individuale la locuințe de tip bloc. Mergeți pe unde vreți dumneavoastră, așa ceva nu există.

ReporterDar și ce prețuri aveau ei, că din cauza asta au ajuns așa.

Adrian Țuțuianu: Prețurile au fost din ce în ce mai mari, domnul Obăgilă, pentru că s-au pierdut din ce în ce mai mulți clienți și-atunci... Eu ce-am discutat cu reprezentantul acestei firme din Italia? Să-mi vină cu o propunere în maxim două săptămâni, pentru că, altfel, Termica nu poate continua în formula actuală. Eu cred că viitorul este al centralelor de bloc sau de cvartal, nu neapărat în 2013 sau 2014, dar în 2018 așa va fi. Cred că s-au pierdut oportunități importante de finanțare pe bani europeni pentru Termica și mai cred că nu putem să susținem proiecte de investiții gen centrale în condensare la prețuri exorbitante.