Ministrul Delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, a efectuat astăzi, 17 mai, o vizită de lucru în judeţul Dâmbovița, la invitația preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.
Vizita a debutat la sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, unde Ministrul Lucia Varga s-a întâlnit cu aproape toţi primarii din județ, aceştia având posibilitatea să expună principalele probleme cu care se confruntă în domeniul silvic.
De asemenea, la întâlnirea cu primarii au participat numeroşi parlamentari de Dâmboviţa, conducerea Staţiunii Piscicole Nucet, reprezentanţi ai Parcului Natural Bucegi, reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Dâmboviţa, ai mai multor ocoale silvice private, precum şi prefectul judeţului, Victor Sanda.
Scopul prioritar al vizitei l-a constituit cunoaşterea situaţiei proiectelor de investiții în domeniul apelor și pădurilor, pentru care, reprezentantul Guvernului României a declarat că se caută soluţii de finanțare.
În debutul întâlnirii, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a precizat: „Salut prezenţa doamnei ministru Lucia Varga în judeţul Dâmboviţa. Este un eveniment pe care l-am iniţiat împreună cu domnul senator Vasile Horga şi prin care ne dorim să găsim soluţii pentru multe probleme ce ţin de acest Minister şi de atribuţiile doamnei Ministru. În primul rând, ne-am dorit o dezbatere pe Codul Silvic, proiect de lege care a generat o serie de discuţii în spaţiul public, în al doilea rând discuţii pe obiectivele afectate de calamităţi, pentru care am pregătit o situaţie centralizată pe care am înaintat-o deja doamnei ministru. .De asemenea, ne-am propus discuţii pe punctele critice ale cursurilor de apă din judeţul Dâmboviţa, iar de la aceste dezbateri să stabilim care sunt priorităţile pentru acest an şi pentru anii următori”.
Ministrul Delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, a adus în atenţia edililor unităţilor administrativ – teritoriale din Dâmboviţa o serie de precizări cu privire la Codul Silvic, atrăgând atenţia asupra tăierilor ilegale de lemn şi a defrişărilor masive, afirmând că defrişările necontrolate de păduri şi tăierile ilegale sunt cauzele principale ale inundaţiilor. O investiție importantă pe care ministrul Lucia Varga a amintit-o se referă la lărgirea drumului forestier de pe malul drept al Lacului Bolboci, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de maximă siguranță.
În finalul dezbaterii ministrul Varga a dat asigurări că va încerca, prin modificări aduse noului Cod Silvic, să rezolve o parte dintre problemele semnalate astăzi de primarii dâmboviţeni.
Vizita reprezentantului Guvernului României s-a încheiat cu o conferinţă de presă, în care a concluzionat: „Încep prin a mulţumi domnului preşedinte şi colegilor parlamentari care m-au invitat şi care au organizat această dezbatere deosebit de importantă pentru mine şi pentru ministerul pe care îl conduc. Am venit în Dâmboviţa cu două obiective. În primul rând, obiectivul de a comunica administraţiilor locale, părţilor implicate, politicile pe care le avem la minister în domeniul silviculturii, apelor şi pisciculturii şi am detaliat modificările la Codul Silvic pe care le propunem, iar al doilea obiectiv este acela de a mă asigura că viziunile pe care le avem şi soluţiile pe care le-am identificat răspund cerinţelor autorităţilor locale şi cetăţenilor. Am avut un dialog foarte bun, concret şi am identificat împreună soluţii la problemele ridicate de către primari. În prima parte a întâlnirii, am prezentat modificările la Codul Silvic pe care le aducem pornind de la premisa că, în România, din păcate, în ultimii ani, s-a defrişat, s-a tăiat ilegal, 80 de milioane de metri cubi de lemn, din 1990 până în 2011, pagubele estimate din cauza tăierilor ilegale se ridică la 5 miliarde de euro. În timp ce unii s-au îmbogăţit din furtul de lemn, alţii s-au îmbolnăvit, aerul fiind din ce în ce mai poluat, şi-au pierdut bunurile şi vieţile chiar din cauza inundaţiilor, şi, de cele mai multe ori, din păcate, prin politicile publice promovate, s-a umblat la efect şi mai puţin la cauză. Am umblat, de cele mai multe ori, la remedierea efectelor inundaţiilor, la decolmatarea cursurilor de apă, la realizarea lucrărilor de amenajare a acestora şi, mai puţin, la cauze, la stoparea tăierilor ilegale de pădure. Modificările pe care le avem sunt, pe de o parte, acelea care ţin de o gestionare durabilă a pădurilor, iar, pe de altă parte, cele care ţin de creşterea suprafeţelor de pădure din România. Actualul Cod Silvic şi actele subsecvente pregătite se focalizează pe următoarele direcţii
În primul rând, o exploatare durabilă a pădurilor din România, prin interzicerea vânzării lemnului pe picior . Lemnul va fi vândut, de acum înainte, din rampe sau din depozite, comerciantul nemaiavând ce căuta în pădure. În pădure, va fi doar administratorul pădurii şi firmele care vor exploata lemnul, care apoi va fi dus în rampe şi în depozite, va fi sortat şi îi va fi crescută valoarea de comercializare. A doua măsură importantă ţine de înăsprirea pedepselor privind furtul de lemn. Se vor aplica prevederile Codului Penal ca şi pentru orice alt furt şi nu va fi declarată infracţiune numai de la o anumită cantitate de lemn furată. O altă măsură este aceea de responsabilizare a personalului silvic. Vom introduce autorizaţiile de practică astfel încât, în cazul nerespectării regimului silvic sau în cazul permiterii tăierilor ilegale de lemn, personalul poate chiar să-şi piardă autorizaţiile de practică şi riscă să nu mai poată intra în pădure timp de 6 luni. Vrem să interzicem transportul lemnului pe timp de noapte din pădure şi chiar confiscarea mijloacelor de transport respective.
O altă categorie de măsuri este cea referitoare la o gestionare mai bună a micilor proprietăţi. Din păcate, în România, există peste 500 000 de hectare de pădure nepăzite şi am pus în Codul Silvic măsuri concrete care să ducă la păzirea întregii suprafeţe de pădure din ţară. Proprietarii ori îşi vor plăti acea taxă pentru administrarea pădurii, pentru paza ei, ori, dacă nu, vor plăti un impozit de neadministrare, în caz contrar urmând chiar să rişte pierderea proprietăţii prin executare silită. În cazul în care sunt proprietari care au sub venitul minim garantat, venim cu un ajutor prin propunerea posibilităţii încheierii de către aceştia a unui contract de administrare pe termen lung cu un ocol privat sau de stat şi vor primi în schimb, anual, 2 metri cubi pe hectar. Prin aceste măsuri, urmărim ca toată pădurea din România să fie administrată şi păzită pentru a stopa furtul de lemn.
Ultima categorie de măsuri pe care le propunem sunt cele care să încurajeze agenţii economici să prelucreze primar lemnul în depozite. Din păcate, în România, se constată exporturi de buştean şi lemnul nu este suficient valorificat în ţară. Ne dorim să încurajăm prelucrarea lemnului în ţară, să aducem plus valoare şi să creăm locuri de muncă pentru cetăţeni.
În partea a doua a întâlnirii, am prezentat politica pe care o avem în domeniul gospodăririi apelor. Prioritizăm investiţiile pentru a cheltui banul în mod eficient. Am alocat, cu prioritate, bani pentru lucrările de investiţii care au grad de realizare de 80% pentru a le finaliza într-un an , doi. Am acordat bani lucrărilor de investiţii cu un grad de realizare peste 50% iar pe cele care au un grad de realizare scăzut le-am reevaluat şi le-am pregătit pentru a fi finanţate de la fonduri europene. Vrem să finalizăm cât mai multe lucrări pentru a-i apăra pe cetăţeni şi bunurile acestora. Pe exerciţiul bugetar 2014-2020, vom promova proiecte de apărare împotriva inundaţiilor, proiecte majore la nivelul bazinelor hidrografice, de la lucrări de punere a lor în siguranţă, la lucrări de îndiguire şi decolmatare”.